Sparanghelul

Tinutul de bastina al acestei legume delicioase se situeaza în regiunile nisipoase si necultivate ale Europei Centrale si în jurul bazinului mediteranean. Francezii au început sa o consume începând cu secolul al XVIII-lea.

Indicatii

Cu doua secole în urma, sparanghelul era cultivat si ca planta medicinala. Era folosit în combaterea anumitor afectiuni ale stomacului, pentru curatarea ficatului, a plamânilor si a intestinelor de deseurile si toxinele lor.

In afara efectelor depurative, se va avea în vedere si actiunea sa protectoare asupra arterelor; într-adevar, consumat cu regularitate, sparanghelul previne aparitia arteriosclerozei si fluidizeaza sângele.

Sparanghelul contine fosfor si vitamina B, ceea ce îi confera proprietati remineralizante si stimulative; în cazurile de astenie fizica si intelectuala, de anemie si de convalescenta, este recomandata cura de sparanghel (trebuie consumat obligatoriu în stare cruda), ca si în cazurile de eretism cardiovascular dupa ce, bineînteles, a fost exclusa printr-un diagnostic orice urma de boala cardiaca.

Consumul de sparanghel duce la scaderea glicozuriei si mareste diureza; prin urmare, diabeticii si cei care cauta un remediu pentru a-si spori debitul urinar îl vor consuma cu regularitate.
Tulpinile de sparanghel au proprietatea de a elimina corpurile straine din tubul digestiv. Trebuie folosita pulpa tulpinei de sparanghel, curatata de partea externa, prea tare.

Prof. L. Ombredanne relateaza cazul unui copil de sase luni care înghitise o bareta. Dupa patru zile, copilul, caruia i s-a dat sa îngurgiteze 18 tulpini de sparanghel, a eliminat corpul strain învelit complet în celuloza.
Cu toate acestea, sparanghelul nu este recomandat celor cu afectiuni ale cailor urinare (cistita, prostatita, blenoragie) si nici în cazurile de reumatism articular acut. Acesti bolnavi trebuie deci sa-l consume cu multa prudenta sau chiar sa-l excuda din meniul lor. Acest inconvenient se datoreaza continutului sau bogat în purine.

Cura cu suc de sparanghel are efecte benefice, dar este ineficienta în cazul în care se doreste eliminarea corpurilor straine; ea exercita o actiune benefica asupra arterelor, prin absenta fibrelor vegetale.