Retete culinare, de slabit din cea mai mare colectie de retete romanesti traditionale. Retede de prajituri, naturiste, bucatarie, mancare, pizza, vegetariene  

 


Cartoful


Originar din Perii, cartoful a fost aclimatizat în Europa din secolul alXVI-lea. Auguste Parmentier este cel care i-a învatat pe francezi sa-l includa în obisnuintele lor alimentare.

Indicatii

Aceasta leguma, aparent banala, daca este fiarta pe abur sau înabusit, dezintoxica de minune organismul, datorita continutului sau bogat în potasiu. El contribuie la eliminarea acidului uric si, din aceasta cauza, este indicat reumaticilor si artriticilor.
Slab hipnotic si calmant, cartoful ar trebui sa fie cuprins în meniul persoanelor nervoase, al celor cu crampe, insomnii, tuse pe baza nervoasa si al celor care sufera de anumite nevralgii.


Cartoful este recomandat si diabeticilor, dupa cum se poate observa din relatarea d-rului H. Leclerc:
„Cel mai rational mod de consumare a cartofilor este coacerea lorîn cuptor, în cenusa sau în etuva, în asa felîncât sa nu se piarda nimic, nici din savoarea, nici din calitatile lor. In acest fel, el pot înlocui pâinea în regimul diabeticilor, dupa metoda raspândita de M. Mosse: acest autor a constatat, în 19 cazuri din 20, sub influenta curei de cartofi, ce presupune ingestia zilnica a 1-1,5 kilograme cartofi, o diminuare remarcabila a glicozuriei, a poliuriei, a polidipsiei, o ameliorare a starii generale si, la bolnavii prezentând complicatii chirurgicale, o revltalizare a tesuturilor, prin favorizarea proceselor de cicatrizare."

Cartoful contine o cantitate mica de provitamina A, vitamina K -cunoscuta pentru actiunea sa antihemoragica si antianemica, sulf - care combate excesul de seboree si fier - care amelioreaza calitatea hemoglobinei.
Aceasta leguma constituie una din principalele surse de vitamina C a francezilor, care consuma în jur de 120 kg de cartofi pe an.

Consumat dupa cum am relatat mai sus, adica fara grasime, cartoful nu îngrasa; el este chiar recomandat obezilor, hepaticilor, pentru favorizarea diurezei.

Prof. Leon Binet a demonstrat ca aceasta leguma contine o substanta azotata, tuberina, care favorizeaza cresterea copiilor. Mai cu seama cartofii noi sunt foarte bogati în tuberina.
Sucul de cartofi, ca si cel de varza, nu are egal în tratarea aciditatii gastrice si a ulcerelor gastrice. El calmeaza si cicatrizeaza mucoasele digestive. Este un antispastic, un diuretic, un emolient: într-un pahar de vin se pun doua degete de suc, umplând restul cu apa calda. Se bea dimineata, pe stomacul gol, un alt pahar putin înainte de masa de prânz si al treilea pahar cu zece minute înainte de culcare.
Aceasta cantitate de suc se poate amesteca si cu supa sau ciorba, nu prea calde.
Ca toate sucurile, si cel de cartofi se altereaza repede; de aceea, trebuie extras si consumat imediat.
Milioane de indivizi sufera de artrita, dar putini dintre acestia cunosc actiunea benefica a sucului de cartofi împotriva acestei boli. In clinica sa din Elvetia, Dr. Vogel a experimentat multa vreme actiunea sucului de cartofi asupra acestei forme de degenerescenta; observatiile urmatoare sunt, deci, rezultatul muncii de teren:


„... Cei care nu reusesc sa renunte la carne vor suprima cel putin carnatii, conservele, limitându-se la carnea proaspata.
Se va evita orice produs prelucrat, rafinat: zahar, faina, conserve, pe scurt, tot ceea ce si-a pierdut forma naturala.
Cu cât hrana va fi mai simpla si mai naturala, cu atât vom fi într-o forma mai buna. Sucul de cartofi este remediul ce mai util în combaterea artritei. Actiunea sa se datoreaza mai ales elementelor sale fundamentale. Ar trebui sa se bea zilnic sucul unui cartof. In cazurile complicate, aceasta cantitate poate fi marita. Cartoful se rade, se stoarce, iar sucul sau se bea de preferinta dimineata, pe stomacul gol. Poate fi diluat cu apa calda sau adaugat în ciorba (supa). Acest leac este la îndemâna oricui, cartoful fiind cultivat pe tot globul."'

Chiar si frunzele cartofului au o întrebuintare terapeutica. 15 g de frunze proaspete (netratate) se fierb 5 minute în 750 ml de apa. Se strecoara. Ceaiul obtinut se îndulceste cu miere. Se bea între mese. Bautura are efecte de calmare a tusei.

Arsuri, degeraturi, crapaturi ale pielii, ulceratii, edeme ale pleoapelor: se rade o cantitate suficienta de cartofi cruzi si se aplica pe locul respectiv, lasând sa actioneze cel putin doua ore; se fixeaza cu ajutorul unui bandaj. Se schimba cataplasmaîn timpul zilei, pâna la vindecarea completa.

Negi: se pune cartof crud, ras, o data dimineata si o data dupa-amiaza.

Arsuri solare: se taie câtiva cartofi în rondele subtiri. Se aplica pe partile lezate. Se lasa sa actioneze câteva minute.

Pecingine (impetigo): amidonul din cartof are un efect calmant: se da prin mixer un cartof crud. Se întinde pasta obtinuta pe fata. Se lasa zece minute, apoi se clateste.

Putin folosita-din pacate faina de cartofi este un bun calmant în caz de felegmoane, arsuri, erizipel, ulcer varicos, eruptii cutanate si crapaturi ale pielii. Se aplica pe zona ce trebuie tratata, se fixeaza cu un bandaj si se lasa o ora sau doua. Operatia se repeta de doua ori pe zi, pâna la vindecarea completa.

Transpiratie abundenta a picioarelor: se spala picioarele si se pudreaza cu faina de cartofi, înainte de a încalta sosetele.

 
 
 
 
Copyright - http://www.retete-online.com